Cealaltă femeie!

        Nu știu cine a scris-o și,  poate nici nu prea contează, dar când am citit-o pentru  prima dată, m-a zguduit! Mi-am zis că e povestea pe care o poți lectura doar o singură dată, a doua oară e tardiv să te întorci la ea. Dar am prins curaj, nu, mai bine zis am simțit nevoia de a o reciti. Am făcut-o încă o dată și încă o dată, și încă o dată...! Și nu pentru că ar fi un mesaj ieșit din comun, ”țesut” din diverse figuri de stil care-ți fură ochiul. E un mesaj, o întâmplare, o poveste mai mult decât banală, dar care-ți zdruncină din temelii sufletul, care-ți fură ființa, lăsându-te profund mișcat.     Mintea-ți zbuciumată și mereu obosită caută răspunsul la una și aceeași întrebare:”De câte ori tu, neîmpăcatule, neobositule, nemulțumitule(și aici mă refer la copilul din fiecare dintre noi, copilul fiecărui părinte, ce este sau deja nu mai este...) de tot ce ți se întâmplă, de câte ori te-ai gândit, ți-ai amintit, ai ieșit cu CEALALTĂ FEMEIE, De câte ori i-ai spus ”te iubesc” și ai avut curajul sau ți-ai croit posibilitatea de a-i oferi tot timpul din lume?!”...

          Când am citit-o pentru prima oară, am simțit nevoia s-o recitesc dar și să o împărtășesc cu cineva!

 O fac cu voi, aici!

       Cealalta femeie...
”Soţia mea mi-a recomandat sa ies cu o alta femeie.
"Tu ştii ca o iubeşti !" - îmi zise intr-o zi, luându-mă prin surprindere. "viata este foarte scurta, dedica-i timp "...
- "Dar eu te iubesc pe tine ", am protestat.
- "Ştiu, dar o iubeşti si pe Ea, deasemenea".
Cealaltă femeie pe care soţia mea dorea sa o vizitez era Mama mea, văduvă de nişte ani, dar serviciul si copiii mei făceau ca sa o vizitez numai ocazional.
In seara asta am sunat-o sa o invit la cina si la film.
- "Ce s-a întâmplat ? Eşti bine ?" m-a întrebat.
Mama mea este tipul de femeie pe care, o chemare seara târziu, noaptea, sau o invitaţie surpriza este un indiciu de veste rea.
- "Am crezut ca ar fi plăcut sa petrec ceva timp cu Tine", am răspuns, "amândoi, singuri...ce părere ai ?".
Reflectând un moment la asta, zise:
- "Mi-ar place foarte mult"...
Vineri, in timp ce conduceam, după serviciu, sa o iau, mă simţeam nervos, nervozitatea care precede o întâlnire... Si, pentru Dumnezeu !, când am sosit la casa ei, am văzut ca si Ea era foarte emoţionată !
Mă aştepta in poarta, îmbrăcată în vechiul ei palton, îşi încreţise părul şi îmbrăcase o rochie cu care sărbătorise ultima aniversare de nunta; faţa ei râdea si iradia lumină ca un înger.
"Le-am spus prietenelor mele că o sa ies cu fiul meu şi au fost foarte emoţionate" - îmi povesti urcând in maşină.
Am fost la un restaurant nu foarte elegant, dar foarte primitor. Mama mea se sprijini de braţul meu ca si cum era "Prima Doamna a Naţiunii".
După ce ne-am aşezat, a trebuit sa-i citesc meniul. Ochii ei vedeau numai literele mari.
Pe la mijlocul listei, mi-am ridicat privirea spre ea, Mama mea, aşezată pe partea cealaltă a mesei, doar mă privea. Un surâs nostalgic se vedea pe buzele ei.
-"Când erai micuţ, eu eram cea care iţi citea meniul. Iţi aminteşti ?".
- "Atunci, e momentul sa te relaxezi si sa-mi permiţi sa-ti înapoiez favoarea", am răspuns.
In timpul cinei am avut o conversaţie agreabila, nimic extraordinar, doar ne-am pus la zi unul cu viata celuilalt. Am vorbit atâta, ca am pierdut filmul.
- "Voi ieşi cu tine altădată, dar numai daca mă laşi sa te invit eu ", spuse mama mea.
Când am dus-o acasă îmi părea rău ca ne despărţeam, am sărutat-o, am îmbrăţişat-o şi i-am spus cât o iubesc.
- "Cum a fost întâlnirea?" a vrut sa ştie soţia mea când m-am întors in noaptea aceea.
- "Foarte plăcuta, iţi mulţumesc", am privit-o recunoscător spunându-i, mult mai mult decât mi-am imaginat".
Câteva zile mai târziu Mama mea muri de un infarct; totul a fost atât de rapid, ca nu am putut face nimic.
După puţin timp am primit un plic de la restaurantul unde cinasem cu Mama. Conţinea o nota care spunea :
Cina este plătită anticipat, eram aproape sigura ca nu voi putea fi aici, oricum am plătit pentru tine si soţia ta...., niciodată nu vei putea înţelege ce a însemnat noaptea aceea pentru mine.... TE IUBESC ! Mama ta.”

        Când am citit-o prima dată, și ori de cîte ori revin la ea, înțeleg tot mai mult și mai mult  importanţa de a spune la timp TE IUBESC și de a le oferi fiinţelor  dragi tot timpul pe care îl merită. Nimic în viață nu este mai important decât Dumnezeu si Familia pe care o avem!  Am înțeles că trebuie să găsesc, să rup, să fur din timpul, aparent incomensurabil, și să li-l ofer Lor pentru că... Ei nu pot aștepta!!!!

Dumnezeu iartă, dar Timpul nu iartă niciodată! SI NICI NU SE POATE INTOARCE !!!