La sate oamenii așteaptă armata(!), poliția(!), autoritățile locale în frunte cu primarul(!) să vină să-i scoată
din nămeți(!), neîndurându-se,
măcar, să facă singuri pârtii până la cea mai apropiată fântână .
La
oraș locatarii
blocurilor dojenesc cu îngâmfare angajații serviciilor specializate(care, de altfel, de la 6
dimineața dau în stânga și dreapta cu lopețile) pentru că n-au reușit până acum să curețe cărările ca să nu fie nevoiți cei, care au doar drepturi (obligațiunile și bunul simț l-au pierdut prin
troiene, pesemne) să înoate prin
zăpada până la glezne!!!...
Nebănuite sunt așteptările și pretențiile neamului nostru!!!
Dumnezeule -Doamne, oare ce făceau buneii noștri pe vremea lor, când iernile erau ditamai ierni?!!! Oare
pe cine așteptau orășenii să vină să-i scoată din zăpada până la
glezne, neavând tractoare și tot felul de mașini, care mai de care sofisticate?!
Bine, nici
transportul nu era atât de numeros, nici solicitările – atât de stringente!
Admit! Dar, fiecare din cei care se revoltă, făcând spume la gură, are câte o
pereche de mâini și picioare(slavă
Domnului). Pentru fiecare s-ar găsi și câte o lopată în mâinile sănătoase și vânjoase de gospodar, de-ar fi dorință(în special pe la sate)!
Dacă-am încerca, umăr la umăr, să ne curățăm drumurile din sate sau să facem pârtii în fața propriilor blocuri de locuit, poate ne-am
ocupa mintea cu altceva și nu ar mai fi loc
pentru atâtea gânduri sumbre, aluzii pipărate și pretenții (pe-alocuri chiar neîntemeiate)!
Mda..., nebănuite sunt așteptările și pretențiile neamului nostru!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu